Road trip cu copiii în Turcia | Cât de “kid friendly” este orașul Istanbul

Road trip cu copiii în Turcia | Cât de “kid friendly” este orașul Istanbul

Prima noastră vizită la Istanbul a fost pe vremea când nu aveam copii, așa că atunci nu am remarcat prea mult cât de potrivit este orașul pentru cei mici.
Reveniți acum, după șapte ani, l-am revăzut cu alți ochi și, mai ales, am descoperit atracții pe care cu greu am putut să îi convingem pe copii să le părăsească. Așadar, dacă plănuiți un weekend cu cei mici în orașul de pe Bosfor, nu vă gândiți de două ori – sunt o mulțime de lucruri de făcut aici pentru ei!

Cuprins

Atracții pentru copii

Nu pretindem că le-am descoperit pe toate, dar, dintre locurile pe unde ne-am plimbat, punem pe listă cele care au fost cele mai atractive pentru copii, clar și concis, dacă vă fac cu ochiul și vreți să ajungeți.

Istanbul Aquarium

  • detalii despre obiectiv: Chiar dacă sunt mai multe parcuri tematice în Istanbul care prezintă viața acvatică, noi l-am ales pe acesta pentru că este cel mai mare acvariu din lume. De altfel, cu toții am fost complet fascinați de bazinele uriașe în care înoată sute de pești de tot felul, pisici de mare, ba chiar și rechini și am fi stat să îi urmărim o zi întreagă. Acvariul este împărțit în funcție de zonele geografice pe care le reprezintă, iar pentru doritori este posibilă și o sesiune de diving alături de rechini 🙂 Cireașa de pe tort a fost zona de dinainte de ieșire, amenajată în stilul Junglei Amazoniene, cu umiditatea specifică, vegetația, ba chiar și ceața și lumina difuză existente în junglă.
  • cum se ajunge: cu Marmaray Train (trenul care trece pe sub Bosfor și leagă Asia de Europa)
    • punctul nostru de plecare: stația Sirkeci İstasyonu
    • punctul de sosire: stația Florya Akvaryum.
  • cât costă intrarea: 125 TL / persoană, , 80 TL pt copii peste 2 ani (copiii sub 2 ani intră gratis)
  • care e programul: deschis zilnic, între orele 10:00 și 19:00
  • cât timp am petrecut: în jur de 1,5 ore

Miniatürk

  • detalii obiectiv: Un parc în aer liber unde găsești toate monumentele faimoase din Turcia, dar în miniatură. A fost tare amuzant să ne plimbăm printre moschei și castele de o șchioapă, să facem poze cu Blue Mosque și Hagia Sofia cât Ayola de înalte, să trecem podul peste Bosfor pe jos, dar și să aflăm despre alte monumente istorice din alte orașe ale Turciei pe care nu le-am văzut în realitate. Ba chiar pe unul din rânduri sunt și câteva construcții din țările din jur, dar cu importanță pentru turci, cum ar fi Domul Stâncii din Ierusalim, Podul din Mostar sau chiar Mormântul lui Ali Pașa din România. Miniaturile sunt foarte precis realizate și copiază identic originalele. Parcul e ca întruchiparea unei povești orientale în miniatură, iar copiii au fost super încântați de vizită – Albert să recunoască o parte din locurile deja vizitate, Ayola să se plimbe pe lângă “căsuțe” de mărimea ei.
  • cum se ajunge: cu autobuzul 47 (sau 47E sau 47K)
    • plecare din stația Eminönü
    • sosire în stația Miniatürk
  • cât costă intrarea: 20 TL / persoană (copiii intră gratis)
  • care e programul: deschis zilnic, între orele 9:00 și 18:00
  • cât timp am petrecut: în jur de 3,5 ore, cu tot cu masa de prânz la restaurantul din cadrul complexului

Tramvaiele istorice

  • detalii obiectiv: Chiar dacă cel mai cunoscut este tramvaiul roșu care pleacă din Piața Taksim, există de fapt două tramvaie istorice în Istanbul: linia T2 – Taksim-Tünel Nostalgia Tramway – de pe partea europeană și linia T3 – Kadıköy-Moda Nostalgia Tramway – de pe partea asiatică. Primul circulă din Piața Taksim până la stația Tünel, cel de-al doilea are un traseu circular, din Kadikoy până la Moda și înapoi. Ambele merg pe rutele istorice ale tramvaiului istanbuliot, sunt simboluri ale orașului și încântă turiștii, mari și mici deopotrivă.
  • cum se ajunge:
    • cu funicularul din stația Kabatas până în piața Taksim (pentru tramvaiul european)
    • cu bărcuța din Karaköy până în Kadikoy (pentru tramvaiul asiatic).
  • cât costă biletul: 1,75 TL pentru o plimbare cu oricare din tramvaie (este necesară achiziția cardului de transport IstanbulKart de la mașinile automate sau de la chioșcurile din stații și e valabil apoi pe toate liniile de tramvai, autobuz, funicular etc.; cardul costă 6 TL și se încarcă în oricare din stații, iar apoi se folosește la intrarea în mijlocul de transport)
  • care e programul:
    • tramvaiul european circulă zilnic, între orele 7:00 și 20:00
    • tramvaiul asiatic circulă zilnic, între orele 7:00 și 21:00
  • cât timp am petrecut: o plimbare cu tramvaiul durează aproximativ 20 de minute în ambele variante, dar poți coborî (sau urca) la oricare din stațiile de pe parcurs.

Funicularele

  • detalii obiectiv: Și pentru că tocmai aminteam de funicularul spre Taksim, trebuie menționat și acesta în lista atracțiilor pentru copii din Istanbul; Albert e întotdeauna fascinat de o plimbare cu un astfel de vagon ce merge în pantă, tras de o roată imensă. În Istanbul sunt două astfel de funiculare, folosite în principal ca mijloace de transport public și nu doar în scop turistic: linia Kabatas – Taksim (F1), de care aminteam mai sus, și linia Karaköy – Beyoğlu (F2), care este al doilea cel mai vechi transport subteran din lume, după metroul din Londra.
  • cum se ajunge: cu tramvaiul T1 până la stațiile de la bază (Kabatas, respectiv Karaköy).
  • cât costă biletul: (se poate folosi tot IstanbulKart)
    • Pentru F1: 4 TL
    • Pentru F2: 1 TL
  • care e programul:
    • Pentru F1: zilnic de la 6:15 la 24:00
    • Pentru F2: zilnic de la 7:00 la 21:45
  • cât timp am petrecut: cursa durează câteva minute, în interior e obligatorie masca, iar noi l-am găsit destul de liber.
    • Pentru F1: 2,5 minute
    • Pentru F2: 1,5 minute

Telefericul Eyup – Pierre Loti

  • detalii obiectiv: Pierre Loti este o cafenea renumită, de pe vârful unei coline, ce oferă cea mai bună vedere spre oraș și, în mod special, spre Goldern Horn (Cornul de Aur). Denumirea i se trage de la scriitorul francez cu același nume care a locuit aici pentru o perioadă și obișnuia să viziteze des această cafenea. Și chiar dacă se poate ajunge până aici și cu mașina, parcă nu are același farmec ca drumul cu telecabina; aceasta pleacă de la Eyup și ajunge chiar în vârf la Pierre Loti. Cel mai potrivit moment să vii aici este înainte de lăsarea serii, astfel încât să prinzi și apusul peste oraș de la una din mesele cu vedere spre Golden Horn (pe care trebuie să le „vânezi” sau să stai la coadă ca să le prinzi), în timp ce savurezi renumitul ceai în păhărel clepsidric sau o cafea turcească băută pe îndelete, fără grabă și cu o vedere care merită orice așteptare.
  • cum se ajunge: cu bus din autogara de lângă Eminonu (99, 399C, 44B, 36CE) până la Eyup
  • cât costă biletul: 5TL pe segment (plătit tot cu Istanbul Kart)
  • care e programul: zilnic între orele 6:00 și 24:00
  • cât timp am petrecut: 15 minute în teleferic (traseul e destul de scurt) și până la lăsarea nopții la terasa Pierre Loti.
  • PS: Și dacă v-am deschis apetitul, e bine de știut că mai este un teleferic în Istanbul, de la Maçka (în apropiere de Taksim) până la Taşkışla la Universitatea Tehnică din İstanbul. Noi nu am fost cu el, dar dacă sunteți pasionați de cable car, poate merită să ajungeți.

Croaziera pe Bosfor

  • detalii obiectiv: Sunt mai multe plimbări cu barca pe Bosfor, dar cea mai lungă este cea organizată de Şehir Hatları, care te duce până la Anadolukavağı, locul de unde poți vedea întâlnirea dintre Marea Neagră și strâmtoarea Bosfor. Călătoria în sine e o experiență de neratat în Istanbul, pe sub podurile ce leagă Europa de Asia, cu țărmul bătrânului continent pe o parte și cel asiatic pe cealaltă, iar pentru copii e cu siguranță un motiv de bucurie. La destinație te poți plimba puțin, poți mânca pește proaspăt la una din terasele de pe malul Bosforului sau poți urca până la ruinele castelului Yoros, de unde se vede în jos Marea noastră Neagră ce se întâlnește cu Bosforul. Timpul e destul de scurt însă, iar în perioadele de vârf ni s-a întâmplat să așteptăm destul de mult la restaurant până să ajungă mâncarea. De data aceasta am prins și vaporul și stațiunea foarte libere, așa că servirea a fost rapidă, peștele gustos și priveliștea minunată.
  • cum se ajunge: Vaporașul pleacă zilnic din portul din Eminönü, până la care se poate ajunge cu tramvaiul T1.
  • cât costă biletul: 25 TL / persoană (copiii nu plătesc)
  • care e programul: plecare la ora 10:35, întoarcere la ora 15:00
  • cât timp am petrecut: drumul durează 1h30 pe un segment, dar întreaga experiență necesită aproape toată ziua (de la 10:35 dimineața până la 16:30, când vaporașul ajunge înapoi în portul din Eminönü).

Pisicile din Istanbul

Atracția principală pentru Ayola (și probabil pentru orice copil mic ce tocmai descoperă animăluțele) sunt pisicile. În Istanbul, ca în întreaga Turcie, pisicile se găsesc la tot pasul, sunt admirate, îngrijite, iubite și venerate de localnici, fiind protejate de religia islamică care invocă grija lui Mohamed pentru ele. Se spune că acesta și-a tăiat la un moment dat mâneca hainei ca să se poată ridica și să nu deranjeze o pisică ce se culcase pe ea, sau că o pisică l-ar fi salvat de atacul unui șarpe veninos. Tot în lumea islamică pisicile sunt văzute ca protectoare, deoarece au apărat bibliotecile să nu fie distruse de șoareci și ar fi protejat oamenii de plăgile transmise de șobolani.

Oricum ar fi, cert este că piscile din Istanbul fac delicul turiștilor, mai ales că le poți prinde în orice poză, cam pe oriunde. Iar noi nu am făcut excepție, așa că le-am pozat și mângâiat, iar multe din ele au stat și ne-au tors în brațe. Așa se face că la finalul excursiei domnișoara noastră de 1 an știe cum face pisica, o imită și o arată cu degetul (și cu gura până la urechi), iar Misha noastră de acasă a devenit și mai interesantă de când ne-am întors 🙂

Ce le-a mai plăcut copiilor

Pentru că în perioada petrecută la Istanbul nu am căutat doar atracții potrivite pentru cei mici, ci am fost și în locuri mai turistice, am avut surpriza să observăm că și unele dintre acestea i-au bucurat pe copiii mai mult decât ne așteptam. Așadar, nu ezitați dacă sunteți cu cei mici și planificați să ajungeți la oricare dintre acestea:

  • Moscheile renumite ale Istanbulului: fie că e vorba de Blue Mosque (al cărui interior este momentan, din păcate în renovare și, cu toate că se poate intra, nu are prea mult farmec căci nu sunt deloc vizibile modelele murale pictate), Süleymaniye Mosque, Hagia Sofia care, mai nou, este iar moschee, sau orice altă moschee din Istanbul, covoarele moi și, de obicei, colorate din interior îi vor îmbia pe cei mici să se așeze pe jos, să se întindă și să se simtă foarte confortabil, așa că sunt șanse mari să le placă. Singurul aspect de care va trebui să aveți grijă este să respectați regulile care se aplică în general în interiorul moscheilor, acestea fiind locașuri de cult ce trebuie respectate și de turiștii care le calcă pragul.

  • Parcurile din Istanbul sunt, în prinicipal, foarte iubite de copii, căci vor găsi aici locuri de joacă și alei spațioase pentru plimbat, alergat sau dat cu bicicleta, iar în cel mai cunoscut dintre toate, Gülhane Parc (fosta grădină exterioară a Palatului Topkapi, în care locuiau sultanii și haremul acestora), de exemplu, fântâna cu peretele de apă ce curge în diverse forme, de la steluțe la inimioare sau diverse cuvinte, face deliciul celor mici care se adună chiorchine în jurul ei.

  • Aproape de parc și de palat, Basilica Cistern este una din vechile cisterne subterane folosite în vremea romanilor pentru alimentarea cu apă a Constantinopolului, iar acum are rol de muzeu. Cu toate că nu ne așteptam, lui Albert i-a plăcut foarte mult acest „Palat Scufundat” după cum i se mai spune, poate și pentru coloanele înalte ce se zăresc prin lumina roșiatică difuză, poate și pentru peștii colorați ce se văd înotând în apa de la baza coloanelor, dar mai ales pentru „vânătoarea de comori” ce are ca scop identificarea celor două coloane diferite, cu capete de meduză. Această căutare l-a provocat și l-a activat maxim, iar când le-a găsit satisfacția a fost pe măsură! Și dacă Basilica Cistern vă deschide apetitul, e bine de știut că mai sunt și alte cisterne ce pot fi vizitate în Istanbul, ba chiar și un restaurant amenajat în interiorul unei foste cisterne: Sarnıç Fine Dining Restaurant, între Topkapi Palace și Hagia Sophia.

  • Char dacă e închis pentru renovare, Galata Tower este unul din simbolurile Istanbulului, așa că nu puteam să nu îl vedem și noi de aproape. Cu atât mai mult cu cât drumul până la el e înțesat cu magazine de suveniruri din cele mai diverse și mai colorate, de nu poți să nu te oprești nici dacă îți propui 🙂 Cât despre turn, e tare simpatic și are o istorie bogată, fiind construit de genovezi pe locul unui alt turn, din perioada bizantină. Noi am făcut câteva poze și ne-am promis că vom reveni să urcăm în el cândva, după ce va fi redeschis.

  • Deserturile și limonada de la Haviz Mustafa 1864 – de la delicioase baclavale cu nuci, cu fistic, cu ciocolată sau alune la munții de rahat în toate culorile, cafeaua turcească (pentru cei mari) și ceaiul aromat. Pur și simplu nu te poți abține. Nici noi n-am putut 🙂

  • De obicei foarte aglomerat, noi l-am găsit lejer și în plină pregătire pentru o nouă zi: am vizitat Grand Bazaar la prima oră, în jur de 10:00 dimineața, când magazinele încă se mai deschid, pe ici pe colo încă se mai face curat (seara e un gunoi de nedescris aici, odată ce se închid porțile) și se mai pregătesc mărfurile pentru potențialii cumpărători așteptați pe parcursul zilei. Nu e neapărat un loc dedicat copiilor decât dacă sunteți în căutare de suveniruri sau jucării pe placul lor – găsiți orice aici, de la suveniruri, specialități turcești sau renumitele lămpi orientale, la haine, fake-uri, cosmetice și lista poate continua. Dar e atât de colorat, de viu și de impozant (chiar dacă noi ni-l imaginam ca un bazar clasic, în stilul celor de la noi de influență turcească), încât tot plimbându-te prin piața acoperită ce se întinde pe zeci de străzi, tot ce îți vine e să faci poză după poză, să surprinzi ziduri și porți înalte de piatră, puncte istorice și arcade pictate, unele de pe care culoarea s-a șters sau e sărită pe alocuri, dar care nu îi știrbesc din valoare și, mai ales, din atributul de a fi printre cele mai vechi piețe din lume. Cât despre mărfurile vândute aici, favoritele noastre sunt lămpile orientale de toate felurile și culorile ce lucesc în fiecare colț al bazarului. Sunt străzi întregi numai cu lămpi de ți-e mai mare dragul să te plimbi pe ele.

  • Ultimul dar nu cel din urmă, Sapphire Istanbul – un zgârie-nori din cartierul Levent – a fost locul din vârful căruia ne-am propus să admirăm Istanbulul, de jur împrejur. Prețul biletului până la etajul 64, în vârful clădirii, e de 38 TL, iar de sus priveliștea e impresionantă și orașul pare nesfârșit. În față cu o ceașcă de cafea turcească, un ceai sau o prăjitură pe terasa de sus, obții rețeta unei după-amieze perfecte. Sau a unui moment de relaxare cât să ne tragem sufletul, în timp ce copiii se plimbă nestingeriți pe lângă zidurile de sticlă, privind în jos spre nesfârșitele clădiri ca niște cutii de chibrituri, printre care par că se plimbă mașinuțe de jucărie. O clipă perfectă, la finalul unui sejur plin care ne lasă și mai îndrăgostiți de Istanbul, pe care l-am regăsit ca și cum am fi plecat ieri.

  •  

     

Ce e „kid friendly”

  • Atitudinea localnicilor: toată lumea iubește copiii aici, le amenajează locul la restaurant, îi alintă, îi răsfață, le dau mici atenții și, în general, când apar în peisaj, atenția se îndreaptă asupra lor. Ni s-a întâmplat ca la un magazin de suveniruri Albert să primească mici cadouașe sau ca la una din terasele Haviz Mustafa din Taksim ospătarul să o înveselească pe Ayola, oferindu-i tot felul de mici lucrușoare care să o țină ocupată cât savuram noi baclavaua cu fistic. Pe scurt, copiii sunt bineveniți și iubiți în Istanbul ca, de altfel, și în restul Turciei.
  • Scaune de masă pentru copii mici: la toate restaurantele unde am fost în Istanbul am găsit scaun pentru copii disponibil. Singura problemă pentru noi este faptul că a noastră bebelușă nu stă în scaun… pentru ea e doar o treaptă în plus ca să ajungă mai ușor pe masă :)) Dar dacă aveți copii mai „așezați” ca noi, scaunele de masă de la restaurante sunt cu siguranță un plus.
  • Rampele și lifturile: se găsesc cam peste tot, spațiile la înălțime sunt accesibile cu căruciorul, de la rooftop-uri la mijloace de transport, accesul în port sau în stațiile de tramvai. Din acest punct de vedere, plimbarea cu căruciorul a fost facilă în Istanbul.
  • Regulile legate de pandemie: din ce știm, masca e obligatorie peste tot in Turcia. E adevărat, însă, că nu toată lumea o poartă, dar vezi un număr mult mai mare de oameni cu măști pe față decât la noi de exemplu. La interior nu se face excepție, am văzut într-o biserică cum personalul de la pază atrăgea atenția celor care intrau să își acopere și nasul, pentru că aveau masca doar pe gură. În metrou, tramvai, funicular etc., de asemenea, toată lumea poartă mască. Dacă nu ai, agentul de pază îți atrage atenția și nu ai voie să urci. Cei care iau masa la restaurant nu poartă, cu toate că auzisem că doar cât mănânci poți renunța la mască; personalul însă e echipat cu măști. De cumpărat, găsești peste tot măști de tot felul și la prețuri mici – 1 – 2 TL, refolosibile sau de unică folosință, cu imprimeu sau simple, ai de unde alege. Îl considerăm un aspect favorabil pentru călătoriile cu cei mici pentru că, odată cu respectarea regulilor în număr mare, și sentimentul de siguranță crește.

Ce nu e „kid friendly”

  • Trotuarele: mai ales în partea europeană a orașului, sunt destul de denivelate, cu dale sărite, înguste, greu de folosit cu căruciorul. În partea asiatică aspectul se schimbă și zonele pentru pietoni par să fie în stare mai bună.
  • Străzile pavate sau în pantă: Istanbulul e cunoscut ca „orașul celor șapte coline” și pe bună dreptate, căci plimbându-te prin diferite zone, tot urci și cobori. Iar urcușurile nu sunt dintre cele mai ușoare, pantele sunt destul de abrupte și, bonus, multe străzi sunt pavate cu piatră cubică așa că nici pentru cărucior nici pentru trotinete sau biciclete de copii mai mari urcușul nu e foarte facil.
  • Aglomerația: chiar dacă toamna, și mai ales în această perioadă, Istanbulul nu era chiar așa plin ca altă dată, sunt unele zone unde se circulă totuși printre zeci de alți oameni, lucru care poate fi o sursă de stres pentru copii sau părinți. Cea mai aglomerată regiune pe unde am fost este, de departe, Piața Taksim și Strada İstiklal, pe care circulă tramvaiul istoric.
  • Hammam-urile: ne doream mult să putem reveni într-unul din hammam-urile turcești din Istanbul, dar din păcate nu e niciunul în care copiii să fie acceptați (există doar câteva variante deschise pentru copii cu vârsta de 6 ani sau peste) sau care măcar să pună la dispoziția vizitatorilor un serviciu de îngrijire sau un loc de joacă, cât timp părinții sunt în hammam. Așa că am lăsat această relaxare pe data viitoare 🙂

Unde ne-am cazat

Cât despre cazare, sunt multe și variate locuri unde poți sta în Istanbul, în funcție de preferințe și buget. De obicei, partea asiatică e mai ieftină, dar în cea europeană ești mai aproape de toate punctele de interes. Noi am ales cea de-a doua variantă și am stat într-un apartament din zona Fatih, lângă parcul Kadirga (o zonă liniștită și sigură, cu case în stil tradițional pictate în culori vesele, unde sunt și multe apartamente în regim hotelier și hoteluri pentru turiști). E și relativ aproape de zona Sultanahmet unde se află principalele obiective turistice ale orașului, iar până acolo făceam o plimbare în fiecare dimineață.

Cam atât momentan, cu și despre copii, de pe străzile Istanbulului. Concluzionând, Istanbulul nu e orașul perfect, dar este totuși acel oraș cu farmec care pe noi ne-a cucerit și pe care l-am descoperit acum și pe placul copiilor. Iar dacă ați ajuns aici, cu copii sau fără, vă invităm să ne povestiți ce ați mai vizitat voi și ce impresie v-a lăsat orașul de pe Bosfor.

Și dacă v-au plăcut plimbările noastre, vă așteptăm să vă alăturați pe pagina noastra de Facebook și pe Grupul Familiilor Calatoare pentru și mai multe idei utile despre călătoriile cu copii.

4 thoughts on “Road trip cu copiii în Turcia | Cât de “kid friendly” este orașul Istanbul

Leave a Reply

Scroll Up
%d bloggers like this: