Mileștii Mici – despre cea mai mare colecție de vinuri din lume

Nu știu dacă voi ați mai fost la Chişinău, dar pentru mine a fost prima dată.

Ai mei au mai ajuns în capitala Republicii Moldova, dar niciodată la vestitele crame de vin basarabean ce pot fi vizitate acolo. Și cum nu puteam rata încă o vizită în „țara cu porțile deschise în paradisul vinului”, în weekendul ce ne-a găsit prin Chişinău am inclus în planul nostru și o vizită la una din cramele ce fac țara cunoscută în lume.

Au fost câteva variante între care am avut de ales, dar ne-am oprit la Combinatul de Vinuri de la Mieleștii Mici din două motive: proximitatea față de capitală (unde eram cazați) și recordul de a fi cea mai mare colecție de vinuri din lume! Astfel, după un drum de jumătate de oră, cam prost pe alocuri, am ajuns la intrarea în satul Mileștii Mici. De aici până la destinația noastră mai erau doar 2 minute.

Odată ajunși, curtea largă a complexului merită și ea atenția vizitatorilor, așa că noi ne-am plimbat pe aleile ce se strecoară printre flori târzii de toamnă ca să admirăm aranjamentul din piatră care susține butoiul-simbol al vinului de la Mileștii Mici, porțile masive unde marca locului se împletește cu înfloriturile din fier și turnulețele din piatră de pe care veverițe de-ale casei sar zglobii pe delușorul ce acoperă pivnițele.

Când s-a făcut ora de intrare, ghidul ne-a dat primele indicații și nu mică ne-a fost  surpriza să aflăm că vom vizita pivnițele cu mașinile personale. Urma să străbatem străduțele subterane până la primul punct de întâlnire – izvorul natural  ce a fost transformat într-o mini-cascadă interioară. Chiar dacă drumul era întunecos, luminat doar de farurile mașinilor, puteam zări șirul lung de butoaie, perfect aliniate, ce au servit mult timp depozitării vinului, și indicatoarele cu numele străzilor ce  formează orașul viticol subteran – Cabernet, Fetească, Pinot etc. Oprindu-ne la răstimpuri, am aflat povești fascinante despre locurile pe care le-am vizitat.

Pivnițele de azi, „găzduite” de  o veche carieră de piatră ce a dat calcarul folosit în construcția Chișinăului, se întind pe o suprafață de 200 km sub pământ, din care doar 50 km sunt folosiți momentan, iar vizitatorii au acces doar pe o distanță de 5 km dintre aceștia.

Camerele ce adăpostesc miile de sticle, prăfuite de vremea ce curge peste ele, impresionează prin ordinea perfectă, bulevardele întortocheate ce le leagă, sutele de caze simetrice, cu boltă rotunjită și capacitatea impresionantă ce poate adăposti până la două milioane de sticle, din care un milion și jumătate sunt deja depozitate aici.

Descoperim, pe rând, sala degustării vinului, unde ritualul se desfășura atent și în mare tihnă, apoi camera de depozitare aflată la cea mai mare adâncime, de 85 metri, sub un deal, camera unde vinul spumant se lasă la maturat, urmând un proces riguros prin care sticlele sunt rotite periodic, cu același unghi, la același interval de timp, sau sala unde caze întregi sunt rezervate pentru cumpărători străini din întreaga lume, ce preferă să le păstreze însă la ele acasă.

De departe, însă, cea mai interesantă cameră este sala secretă care adăpostește Colecția de Aur, ascunsă de prohibiția sovietică din anii ’80, pentru a păstra intacte sutele de sticle cu cele mai vechi vinuri produse aici. Această cameră adăpostește și acum cele mai vechi vinuri ale cramei, cu valori ce ating 1500 $/sticlă, motiv pentru care a fost declarată patrimoniu național. Datorită acestui titlu, complexul viticol are statutul de companie de stat, neputând fi scos spre privatizare. Iar dacă prima sticlă de vin a fost depozitată aici în anul 1968, aceasta nu a putut fi salvată în urma prohibiției lui Gorbaciov, astfel că cel mai vechi vin depozitat aici este sticla Busuiocul Moldovei, din caza 1238,  îmbuteliat în anul 1973.

Iar ca motiv de mândrie, pe unul din ziduri stă înrămat certificatul „Guiness Word Records” ce specifică particularitățile acestui complex de vinuri și îl declară unic în lume.

Cum turul se apropia de final, ultima oprire am făcut-o la restaurantul subteran, care nu face nici el excepție de la originalitatea cu care complexul ne-a obișnuit; ușile masive de la intrare, impresionante prin grandoare și formă, se aseamănă unor uriașe butoaie de vin ce se deschid, lăsându-și vizitatorii să intre în atmosfera intimă și caldă a localului. Alături, harta orașului subteran și Cartea Recordurilor, deschisă la pagina unde Complexul de la Mileștii Mici este menționat, stau dovadă, o dată în plus, că locul pe care l-am vizitat este cu adevărat special.

Îi las pe ai mei să savureze cele trei tipuri de vin pe care personalul le pune la dispoziție, alături de gustările tradiționale, timp în care eu sunt mai atras de acvariile cu pești, statuetele din lemn și vitraliile de la intrare.

Părăsim apoi zona subterană, străbătând aceleași străduțe întortocheate, cu nume de vinuri celebre, și revedem lumina soarelui ce ne aștepta la ieșire. Înainte de a ieși pe porțile complexului, facem o vizită la magazinul de vinuri și suveniruri, de unde cumpărăm  amintiri „licoroase”.

• Programul de vizitare a complexului este disponibil, la cerere, în fiecare zi, și poate fi stabilit prin rezervare prealabilă, la telefon, pe email sau online pe pagina web a companiei.
• Chiar dacă pe site-ul oficial al complexului nu este menționat acest lucru, programul de vizitare este organizat după ore fixe, astfel încât, odată depășită ora stabilită, accesul nu mai este posibil timp de 2 ore, până când ghidul va fi disponibil pentru următorul tur. Așadar, dacă programul de vizită a fost fixat la ora 12 :00, niciun vizitator venit după această oră nu va avea acces în beciuri până la ora 14 :00, când va începe următorul tur.
• Durata unui tur în subteran, împreună cu gustarea de la final, însumează în jur de 2 ore, iar drumul din Chişinău la Mileștii Mici aproximativ jumătate de oră.
• Prețul biletului de intrare în cramă variază în funcție de ora de vizită și de meniul pe care îl alegeți pentru gustarea de la final și începe de la 350 MDL (~ 72 RON) pentru meniul „Butoiaș”, până în ora 17:00, până la 1600 MDL (~ 333 RON), dacă alegeți meniul „Regal”, după ora 17:00 sau într-o zi liberă. Toate variantele disponibile sunt prezentate, de asemenea, pe site-ul complexului, unde puteți opta pentru varianta preferată.

După ce ne-am petrecut după-amiaza la Mileștii Mici, am conchis cu toții că am făcut o alegere reușită și am pus pe listă o nouă cramă de vizitat, pentru data viitoare.

***Și dacă v-a plăcut plimbarea noastră și vreți să ne urmăriți live, vă așteptăm și pe pagina noastră de facebook https://www.facebook.com/parinticalatori/.***