Călătorie de o zi la Mitad del Mundo, pe linia Ecuatorului

Cuprins

Despre Ecuator am învățat la geografie când eram mici, ca și despre faptul că țara Ecuador și-a luat numele de la linia imaginară ce o traversează și care împarte Pământul în două părți egale, chiar la Mitad del Mundo.

Părea pe atunci ceva îndepărtat, aproape de domeniul fantasticului; nu am văzut cum arată, nu ne-am imaginat niciodată cum e în punctul ăsta, dacă se simte ceva diferit, dacă acolo trăiesc oameni sau dacă poți vizita un astfel de loc. Latitudinea de 0°0’0″ era o noțiune abstractă, ca multe alte noțiuni pe care școala ți le împachetează frumos și ți le livrează de-a gata, fără să te transpună în lumea despre care ar trebui să înveți.

Așa că, odată ajunși în Ecuador, am știut că unul din locurile pe care vrem să le vedem este chiar această „linie” ce traversează Globul și care nici nu se află la prea mare distanță de capitala Ecuadorului. Așadar, într-o dimineață de weekend am pornit spre Mitad del Mundo, orășelul turistic construit în jurul monumentului care, de peste 40 de ani, marchează linia Ecuadorului, în apropiere de Quito.

Cum poți ajunge din Quito la Mitad del Mundo?

Cea mai economică variantă este cu autobuzul care pleacă din autogara La Ofelia spre Mitad del Mundo. Traseul durează în jur de 40 – 60 minute și costă doar 80 de cenți (!). Același autobuz trece și prin fața statuii Fecioarei Maria de pe dealul El Panecillo, așa că cele două obiective pot fi combinate ușor în aceeași zi.

O altă variantă accesibilă ar fi cu Uber sau Cabify, serviciile de taximetrie cu aplicație pe telefon care sunt disponibile în Ecuador. În acest caz, cursa durează vreo 40 minute și costă în jur de 10 $.

Iar cea de-a treia variantă este să închiriezi o mașină cu care te poți deplasa în împrejurimile orașului Quito. Noi am rezervat un autoturism model mic (Kia Picanto) de la Localiza pentru o săptămână, ceea ce ne-a costat 188 $ (plus 40 $ / scaun de copil) și o garanție de 450 $, iar costurile aferente combustibilului au ajuns la 60 RON (!) pentru toata săptămâna (benzina în Ecuador este foarte ieftină și este măsurată în galoni, după modelul american).

Ce poți face la Mitad del Mundo?

Cu toate că ne așteptam să nu fie un obiectiv prea atractiv pentru copii, odată ajunși am fost plăcut surprinși să descoperim nu doar un monument ce marchează latitudinea 0°0’0″, ci un întreg orășel turistic construit în jurul acestui obiectiv, cu o mulțime de atracții și lucruri de făcut care ne-au captivat pe toți.Biletul de intrare este 5$ pentru adulți, copiii au acces gratuit, iar timpul de ședere este nelimitat, până seara la ora 21:00, odată cu închiderea programului.

Muzeul caselor tradiționale indigene este primul „cartier” al orașului în care am intrat, odată ajunși aici. Câteva case cu stuf și paie, unele cu o singură cameră, altele cu etaj, arată cum traiau primii locuitori din aceste zone, în timpuri străvechi. Într-una din ele am întâlnit și câțiva porcușori de guineea, spre fericirea Ayolei. În altele, doar instrumente și obiecte de uz casnic de care se foloseau băștinașii acestor locuri în viața de zi cu zi.

Ieșind din zona căsuțelor cu acoperișuri de stuf, ajungi pe străduțele orășelului propriu-zis, unde o varietate de magazine cu suveniruri specific ecuadoriene te întâmpină cu ușile larg deschise și cu produsele lor într-un curcubeu de culori, încât nu prea ai cum să nu le treci pragul și să nu pleci măcar cu câteva amintiri din acest loc special. Pe noi ne-au fascinat poncho-urile în toate nuanțele și de toate mărimile, de la mini-poncho-uri pentru bebeluși la cele mari pentru adulți, tricourile cu imprimeuri ce amintesc de latitudinea 0 de la Ecuator și lamele din pluș, în mărime naturală, ce ne întâmpinau de obicei în pragul magazinelor.

Și pentru că ne luase foamea, ne-am bucurat să găsim o varietate de restaurante cu feluri de mâncare tradițională ecuadoriană, ceea de nu prea întâlnisem în Quito, din păcate, unde mare parte din restaurante s-au închis din cauza pandemiei care i-a afectat destul de mult, în special în primăvara lui 2020. Așa că nu am stat mult pe gânduri și am ales un restaurant la înălțime, pe arcada cu vedere atât spre piața centrală a orășelului cât și spre monumentul Ecuatorului și spre minunata pasăre colibri construită exclusiv din flori de trandafir naturale, de toate culorile. O splendoare! Cât despre mâncare, bogată și delicioasă! (încă ne mai întrebăm ce soi de pește era cel pe care l-am servit cu mare poftă, alături de turtițele din banane, orez și salată 🙂 ).

De aici ne-am îndreptat către Monumentul Ecuatorului ce se înalță mândru la extremitatea vestică a orășelului, un bloc paralelipipedic ridicat în amintirea savanților care au făcut cercetări în aceste locuri; în vârful său tronează un uriaș Glob Pământesc, amintind de semnificația liniei imaginare ce îl desparte în două părți egale. De altfel, în această parte a orășelului linia este marcată chiar cu o bandă galbenă pe asfalt, de la bisericuța din mijlocul pieței până la intrarea în monument.

În interiorul său, urcând spre terasa de belvedere, sunt prezentate aspecte diverse din viața de zi cu zi a popoarelor indigene, de la ocupațiile de bază la obiceiuri și superstiții, figurine în mărime naturală îmbrăcate în haine tradiționale, pescuind, rugându-se, făcând incantații sau dansând. La ultimul etaj, de pe terasa monumentului de la baza Globului Pământesc, poți vedea întreg orășelul de sus și împrejurimile sale – vulcani străvechi ce îl veghează, cu vârfurile lor pierdute printre nori.

*Curiozitatea legată de acest monument este că, ulterior construcției sale, prin metode mai moderne de cercetare s-a descoperit de fapt că linia Ecuatorului nu trece prin mijlocul lui, așa cum s-a crezut și cum încă este prezentat turiștilor, ci se află la câteva sute de metri distanță, unde un ceas solar marchează de fapt adevăratul punct cu latitudine 0. Interesant, nu-i așa?

Dar ce mai contează câteva sute de metri, când oricum te afli în centrul Pământului? Așa că noi ne-am văzut de explorarea orașului Mitad del Mundo în continuare și am pornit într-o plimbare cu trenulețul turistic. E un tren micuț, pentru copii, care acum înconjoară monumentul Ecuatorului, dar înainte de pandemie un alt tren pleca din gara orașului (căci da, Mitad del Mundo are și o gară adevărată, în care se povestește despre istoria căilor ferate ecuadoriene). Acum însă acest tren se odihnește în fața gării, așteptând momentul când va putea din nou să își plimbe turiștii în siguranță pe străduțele din oraș.

Am coborât apoi pe Aleea Personalităților, cea mai mare din străzile orașului, și ne-am oprit la Muzeul Miniaturilor din Quito și Cuenca, un loc unde zonele principale ale celor două orașe sunt reconstruite în miniatură, casă cu casă și străduță cu străduță, peste care se lasă noaptea, se aprind luminile și se face din nou dimineață – un spectacol de lumini ce îi încântă mai ales pe cei mici.

Și pentru că ne mai rămăsese ceva timp până la lăsarea serii, ne-am mai oprit la locurile de joacă pentru copii și apoi în Piața Centrală a orașului, de unde am urcat în turla bisericuței prin care trece linia Ecuatorului, ba chiar am bătut și clopotul de acolo din vârful turnului.

Iar la final, am încercat și noi experimentul oului și cuiului de pe linia ecuatorială. Despre ce e vorba mai exact? Se spune că un ou poate fi așezat mai ușor în poziție verticală pe un cui, dacă se află exact pe latitudinea de zero grade, din cauza forței gravitaționale care acționează diferit aici; și chiar dacă nu ar fi tocmai aici linia Ecuatorului, noi chiar am reușit să facem oul să stea singur pe cui 😊

Iar la lăsarea serii, ne-am adunat cu toții, mari și mici, în spatele Monumentului Ecuatorului, unde, pe o scenă amplasată special pentru acest eveniment, s-a pornit un spectacol pentru copii, vesel și colorat, cu persoanje din poveștile de Crăciun, cu jocuri și cântece, baloane și dulciuri, o bucurie pentru cei mici. Iar în timpul acestui eveniment, întunericul nopții ce se așternuse a fost străfulgerat deodată de luminițele de Crăciun care s-au aprins în tot orașul, o feerie de culori, de steluțe, fulgi de nea argintii, tuneluri de lumini și mii de beculețe, spre încântarea tuturor.

Cât timp poți petrece la Mitad del Mundo?

Noi am stat o zi întreagă, pentru că am ajuns chiar la data când se aprindeau luminile de Crăciun. Dar, în mod normal, am cam terminat de explorat orășelul pe îndelete în aproximativ patru ore. Timpul rămas l-am petrecut la locurile de joacă și pe iarba din jurul monumentului, jucându-ne cu mingea sau sărind șotron. Ulterior am realizat că cel mai potrivit ar fi fost să mergem dimineața la Virgen del Panecillo, iar de acolo să fi plecat direct spre Mitad del Mundo, ca să prindem seara în orășel (ceea ce vă sfătuim și pe voi să faceți, dacă vă propuneți să ajungeți aici).

Chiar și așa, cu toate că am petrecut aici o zi întreagă, mai mult decât ne așteptam, a fost o zi neașteptat de reușită, iar când ne-am întors la cazare afară era noapte și noi obosiți și îmbujorați, dar cu baloane în mâini, dulciuri în punguțe, o grămadă de suveniruri frumoase și amintirea unui loc deosebit pe care am avut norocul să îl vedem într-o zi așa specială 🎄

Și dacă v-au plăcut poveștile noastre, vă așteptăm să vă alăturați pe pagina noastra de Facebook și pe Grupul Familiilor Calatoare pentru și mai multe idei utile despre călătoriile cu copii.

Exploreză și alte călătorii

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii la curent cu ultimele noastre călătorii!