Maneken-Pis sau lecția “la oliță” pentru copii la Bruxelles

Ieri am pornit în călătorie spre Canada. Dar, ca de obicei, înainte de a ajunge la destinația noastră, facem câteva opriri prin alte destinații care ne sunt în drum. Prima a fost în capitala Belgiei, la Bruxelles. Nu am poposit decât câteva ore, dar tot am reușit să facem un tur prin centrul vechi al orașului și să vedem câteva puncte de interes bruxeleze.

Ca orice turist ajuns aici, pașii ne-au plimbat pe străzile Centrului Vechi, ne-am îndreptat spre impresionanta Piață Centrală unde primăria orașului și celelalte clădiri ce o înconjoară smulg strigătele de admirație ale vizitatorilor, am ajuns până la Catedrala Sfântul Mihail și Sfânta Gudura să îi admirăm arhitectura gotică și neapărat am oprit în fața statuetei-simbol a orașului – micuțul Maneken-Pis.

         

         

Făcând o paranteză, despre mine pot să vă zic că, deși am împlinit de curând onorabila vârstă de doi ani, nu mă simt prea atras de ideea de a renunța la scutecel, prietenul meu de când mă știu. Cu toate încercările părinților, olița nu mi-a devenit prea simpatică și ai mei încă mai caută metode inovative de a mă convinge să trădez prietenia cu scutecele pe care să le înlocuiesc cu olița.

Revenind la plimbarea noastră din Bruxelles, ca de obicei piațeta era plină de oameni ce stateau la coadă să se fotografieze cu piticul ce face pipi în mijlocul Bruxelles-ului. De ce e el așa de cunoscut? Pentru că legenda spune că îl întruchipează pe salvatorul orașului, un copilaș ce a reușit să strice planurile de incendiere ale olandezilor, urinând pe fitil și rămânănd celebru în istoria națională.

După ce ne-am făcut și noi loc prin mulțime până la gărduțul ce înconjoară micuța statuetă celebră, ne-am așezat la poza clasică, dar eu am rămas atât de impresionat de imaginea micuțului băiețel încât mami a simțit că e momentul să îmi povestească despre ce reprezenta statueta din fața noastră. Așa am aflat că băiețelul are de fapt în fața lui o oliță, la fel ca a mea cea de acasă. Și am promis pe cuvântul meu de mic călător că fac și eu la fel când ajungem înapoi. Ce ziceți, mă țin de cuvânt?

Ce voiam să zic de fapt: dacă mai știți copii ca și mine, nu prea încântați să renunțe la scutecel, poate băiețelul care face pipi din Bruxelles va fi un exemplu bun și pentru ei, dacă ajungeți pe acolo. Și nu va faceți griji, există varianta și pentru fetițe: lângă berăria Delirium, pe Pasajul Fidelității, este și replica feminină a renumitei statuete: Jeanneke-Pis e fetița care face pipi în mijloc de Bruxelles.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *