Delta Dunării pentru copii – o experiență unică

Anul trecut am profitat de un weekend prelungit și am tras o fugă la Sulina. De mult ne propusesem să vedem Delta, dar cum eu eram încă micuț, teama de țânțarii urâcioși a primat în planurile părinților. După ce am împlinit un an, ne-am luat cu toții inima în dinți și am pornit la drum… un drum cam lung ce e drept, dar care merită tot efortul.

Traseul

Plecând din București, faci cam trei ore până la Tulcea cu mașina. Evident, există și varianta trenului, dar este o singură rută directă pe zi, în jurul orei șase dimineața, și durează peste șase ore de mers; sau microbuzul – care face cam patru ore jumătate pe drum. Prețurile biletelor sunt, în ambele cazuri, în jur de 70 – 80 lei / persoană (valabile în anul 2018). În acest context, nouă ni s-a părut cel mai comod să mergem cu mașina personală, așa că am pornit la drum cu noaptea în cap. Drumul până acolo trece pe Autostrada Soarelui, iar după o oră se abate la stânga spre Slobozia. De acolo, peisajul devine foarte pitoresc pe alocuri, străbătând Câmpia Română, traversând Dunărea și trecând pe drumuri aproape pustii.

Ajunși în Tulcea, traseul cu mașina se oprește aici. De aici începe Delta, iar singura metodă de transport e pe apă. Suntem obligați să lăsăm mașina într-o parcare cu plată și să ne îndreptăm spre portul orașului, de unde pleacă regulat ambarcațiuni către localitățile dintre ape. Bărcuțe mai mari sau mai mici, mai rapide sau mai leneșe, private sau de stat, despart continuu apele fluviului, plecând sau venind din mijloc de deltă.

Compania de stat ce operează transportul pasagerilor pe acest traseu este Navrom Delta, iar informațiile despre ei (de la prețul biletelor, la program sau traseele acoperite) poate fi consultat aici. Cert e că spre Sulina există o singură navă pe zi ce pleacă la ora 13.30 din Tulcea, care poate fi navă clasică – mai lentă – sau catamaran, în funcție de ziua din săptămână. Înapoi din Sulina, nava se întoarce a doua zi la 7:00 dimineața așa că, dacă vă propuneți să vă porniți spre casă într-o după-masă, este indicat să căutați o companie de transport privată.

Atracțiile

Sulina este un oraș cu mult farmec. De la numele său care duce cu gândul la apa sărată de mare, lângă care orașul e amplasat, până la obiectivele turistice pe care zona le oferă.

♥ Farmec de-a lungul falezei ce însoțește Dunarea prin mijlocul orașului.

În primul rând, Sulina e un oraș ridicat pe unul din brațele Dunării care, de altfel, îi poartă și numele. Așa că nu e de mirare că e străbătut de la un capăt la altul de cursul apei, iar forfota turiștilor, agitația cotidiană și majoritatea activităților se desfășoară chiar aici, pe faleza de lângă apă.

Aici ne facem plimbarea de seară, sub clipocitul apei ce leagănă bărcuțele ancorate la mal. Aici găsești cele mai cunoscute restaurante din oraș care servesc o varietate de specialități locale, majoritatea fiind pe bază de pește. Aici poți vizita biserici vechi, unele în renovare, altele degradate de timp, de culte și rituri diverse, dar aproape toate închinate Sfântului Nicolae, protectorul marinarilor. Printre acestea, cea mai cunoscută e Biserica Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae, ctitorie a regelui Carol I, care se afla atunci în plin proces de renovare.

 

Farmec, colindând cu bărcuța pe canalele Dunării pline de nuferi, până la vărsarea fluviului în Marea Neagră, acolo unde delfinii îți pot oferi un spectacol unic.

Prima atracție a turiștilor ce ajung aici e o plimbare cu barca pe Dunăre. Ofertele sunt diverse și numeroase, se pot negocia sau pot fi fixe, depinde unde te interesezi și, mai ales, cât de mare e grupul. De multe ori, chiar și proprietarii locației unde v-ați cazat vă pot pune la dispoziție tururi organizate pe canalele Dunării.

În general, sunt trei tipuri de trasee pe care localnicii le pun la dispoziție turiștilor:

  • Sulina – Lacul Roșuleț – Lacul Roșu – Sulina (este traseul care te plimbă pe canale înguste, înțesate de nuferi, cu aspect virgin și colindate de zeci de tipuri de păsări, printre care și impresionanții pelicani, mai scumpi la vedere).
  • Sulina – Farul Vechi – Farul Nou – Gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră – Insula Păsărilor – Sulina (traseul merge pe brațul principal al Dunării care străbate orașul și ajunge până în punctul unde fluviul se revarsă în mare, un spectacol impresionant făcut de apă sub ochii noștri. Dacă vremea permite, bărcile pot ajunge și în apele maritime, acolo unde, în zilele norocoase, delfini zglobii fac un spectacol de sărituri spectaculoase pentru turiștii ce îi urmăresc, îi caută, îi strigă și îi fotografiază fără oprire).
  • Sulina – Pădurea Letea – Golful Musura – Sulina (e un traseu pe care noi nu l-am încercat încă, dar promite același parcurs pe canale înguste, printre sumedenie de nuferi, iar din Satul Letea se pleacă într-o excursie terestră până la Pădurea Letea – arie națională protejată și casă a sutelor de cai sălbatici ce trăiesc acolo; cu siguranță o călătorie pentru care ne vom întoarce).

Mai merită menționate și tipurile de ambarcațiuni care pot fi închiriate pentru plimbările pe apă. Cele mici, din lemn, cu motor mic și neacoperite, pot plimba maxim 4 persoane și au acel binecunoscut aspect rustic – sunt cele folosite de localnici pentru transportul propriu, în general – cam fiecare casă are câte una în Sulina. Sau ambarcațiuni mai mari, de tip corsar, acoperite, care pot plimba de la 6 până la 12 persoane, în funcție de dimensiunile lor și capacitatea motorului. Pentru prima mea plimbare, noi am ales varianta a doua, mai sigură pentru un copil mic și curios ca mine 🙂

 

♥ Farmec pe plaja sălbatică unde bărci și umbreluțe din stuf sunt îngropate de vânt și timp în nisipul impresionant  de fin.

Dacă vrei să ajungi și în deltă și la mare, Sulina e locul perfect. Pe lângă frumusețea naturală a deltei, plaja sălbatică de la nici 2 km de oraș e o altă dovadă a farmecului naturii în stare pură. Până acolo poți ajunge pe jos, în plimbare, în aproximativ 20 minute, sau cu un taxi comandat din oraș. Plaja Sulina e una din atracțiile ce nu merită ratate.

Pe o întindere impresionantă de nisip, doar câteva umbreluțe au fost amplasate pentru a primi vizitatorii la terasa de pe plajă. Puțin mai încolo, un teren improvizat de volei și un turn de observare, iar mai departe – marea. Plaja se contopește cu vegetația ce crește aici liberă, bărcuțe de lemn poposesc la mal, ca uitate de vreme, pe ici – pe colo câte o urmă de om și atât. Ne-am simțit ca pe o plajă doar a noastră, fără șezlonguri și muzică, fără aglomerația din stațiunile noastre, fără comercianți ambulanți, un loc perfect pentru cei care iubesc nisipul și marea.

 

Farmec, privind de sus, din Farul Comisiei Europene ce se ridică aici din secolul al XIX-lea și care este deschis spre vizită turiștilor.

Nu, nu vorbim de  niciunul din cele două faruri pe care le poți vizita în drumul către gura de vărsare. Farul Comisiei Europene este situat acum în oraș, chiar dacă acum două secole, când a fost construit, se afla aproape de locul unde Dunărea se contopea cu marea. Însă, cum uscatul este într-o continuă formare în deltă, acum farul este înconjurat de clădirile din oraș și are rolul de obiectiv turistic.

Farul poate fi vizitat zilnic, cu excepția zilelor de luni, iar taxa de intrare este de 8 lei pentru adulți. In interior, cele două săli de la parter povestesc în imagini istoria orașului și a monumentului, pe de o parte, și viața a două personalități ce au trăit aici (scriitorul Jean Bart și dirijorul George Georgescu), pe de altă parte.

Turul este însoțit de un ghid ce ne-a povestit detalii din ambele părți ale muzeului. Așa am aflat, de exemplu, că brațul natural al Dunării a fost modificat manual, la hârleț, după Războiul din Crimeea, de la Mila 8 până la Mila 18, că pe vremuri în Sulina limba de bază era franceza, dar în oraș trăiau oameni de 27 de naționalități diferite sau că în al Doilea Război Mondial a fost bombardat în proporție de 80% din oraș.  Cât despre far, acesta lumina și era vizibil, pe vremuri, până la 15 mile marine distanță, ceea ce înseamnă aproximativ 30 km.

O scară în spirală permite apoi vizitatorilor să urce în vârful turnului, de unde poți privi Sulina de sus, până departe, spre mare. Știindu-i istoria, parcă vezi acum orașul cu alți ochi.

 

Farmec dat de importanța culturală a orașului, ca loc unde mari români precum scriitorul Jean Bart sau dirijorul George Georgescu au trăit și au creat.

Cum spuneam mai sus, Sulina și-a câștigat un loc important pe harta culturală a României, devenind cunoscută prin cele două mari personalități care au trăit aici. Dacă Jean Bart s-a născut la Suceava, fiind elevul lui Creangă, și doar a trăit aici, dirijorul George Georgescu este fiu al orașului Sulina, născut dintr-o mamă de origine greacă – fiică a căpitanului portului – și un tată cunoscut drept „cel mai înalt om din oraș” – șeful vămii. 

Ambii au trăit și au creat aici, în mijlocul Deltei, la Sulina, motiv pentru care le întâlnim numele peste tot, plimbându-ne pe străzi: la liceul din oraș ce poartă numele scriitorului Jean Bart, în fața primăriei unde se ridică bustul dirijorului George Georgescu sau la casele lor memoriale ce sunt încă păstrate, chiar dacă nu în cele mai bune condiții.

 

Farmec ce încă se vede, în ciuda vremii ce a curs nemilos peste clădirile Sulinei, cunoscută cândva drept “Poarta Europei” pentru țara noastră.

La o primă vedere, orașul arată învechit, dărăpânat pe alocuri, mai ales dacă ieși din zona centrală și te abați pe străduțe secundare, dincolo de clădirile ce privesc spre Dunăre. Pe ici-pe colo zărești câte o fațadă renovată, câte o clădire mai îngrijită, dar imaginea de ansamblu e cea a unui oraș marcat de trecerea dureroasă a timpului, transformat într-o umbră a micului port cosmopolit ce era cândva Sulina.

Însă, dacă încerci să treci de prima impresie, observi farmecul încă prezent în micul oraș udat de Dunăre: căsuțe cochete înconjurate de curți largi cu flori și livezi, bărcuțe colorate ce așteaptă în fața fiecărei porți pentru o nouă plimbare, terase primitoare cu vedere spre port și oameni blânzi, cu zâmbetul pe buze, care sunt gata să îți arate frumusețea locurilor unde ei s-au născut și trăiesc.

Cazarea

În Sulina, majoritatea localnicilor trăiesc din turism, fie organizând tururi prin deltă cu barca, fie oferind locuri de cazare turiștilor, fie ambele, așa că nu e greu să găsești cazare dacă îți propui să ajungi aici.

Dar știm deja că o vacanță cu piticii are nevoie și de o cazare pe măsură: cu loc de joacă, cu spațiu verde, cu condiții bune și child-friendly. Căutând printre ofertele existente, noi ne-am oprit la Complex Class Sulina, un resort în apropierea Farului Comisiei Europene, pe Strada a IV-a din Sulina, la numărul 72.

Ce ne-a plăcut:

  • spațiul larg din curte, cu un mic loc de joacă pentru copii, cu leagăn, tobogan și piscină (chiar dacă era cam rece afară când am fost noi);
  • terasa și mâncarea pregătită la restauratul propriu al complexului – cred că aici am mâncat cel mai gustos pește și la prețuri foarte decente;
  • amabilitatea proprietarilor care ne-au oferit sfaturi, sugestii de trasee, ne-au pus la dispoziție orice am avut nevoie, ba chiar ne-au upgradat și camera când situația a cerut-o;
  • camerele de tip family – foarte confortabile, comode și spațioase, în plus – mai călduroase decât cele de tip căsuță cu terasă, potrivite mai ales în extra-sezon;
  • localizarea, destul de aproape atât de portul pe Dunăre, cât și de ieșirea din oraș spre plajă, într-o zonă liniștită a orașului și ușor de accesat;
  • plasele de la ferestre (!) – chiar dacă e un detaliu, în deltă sunt extrem de importante și datorită lor am scăpat de mul-temuții țânțari.

Ce nu ne-a plăcut:

  • casuțele de vacanță, chiar dacă arată foarte cochete și simpatice, nu sunt chiar cele mai potrivite pentru familii cu copii. Noi am avut și ceva probleme tehnice cu căldura în camera unde ne-am cazat inițial, așa că până la urmă ne-am mutat într-una din camerele tip „family” din pensiune.
  • apa caldă care, mai ales la început de sezon, nu făcea întotdeauna față cerințelor. Probabil pe timpul verii aceste neajunsuri dispar.

Sulina a intrat în lista locurilor din România pe placul nostru, plin de descoperiri și relaxant în același timp, motiv pentru care ne-am propus să revenim și altădată, poate într-o perioadă mai caldă a anului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *